Cuvinte

Nu am niciodată cuvinte
să oblojesc rănile
să coş petice de cer pe obrajul lunii
şi-n dansul norilor
să traversez ecouri de rouă
cu cântecul deschis al zorilor
văd lumea cum se topeşte
în dimineţi de purpură
plâng până când răsăritul
împleteşte zarea cu parfumul slovelor