*carmangeria lui Iuda* te zăresc soră cândva mergeai cu surâsul pe buze nu-ţi lăsai visul sărutat de buze sulfurice noaptea eternă era doar o axiomă desuetă cum să crezi când nimic nu îmbracă goliciunea zilei cu monștri tălpile tale agăţau din zebrele clipei doar albul cu gust de iarbă tivită în flori jocul frământa în sămânță ispita roșului din sânge curat se-mbăiau elfi în sinapsele nude nu te rosteai dezamăgirilor secundele sinistre nu torceau bentiță pletelor copilăria se privea întreagă în inimă tu dansai la marginea nordică a edenului se petreceau măceluri de lumi ruinele sfâșiau rama prea moale a tabloului rana unui viitor îndoielnic trimitea s.o.s.-uri prea fierbinți să încapă alături de curgerea năvalnică de doruri tu scufundai voluptăţi trandafiri în ciutura nopţilor râsul tău cotropitor pulveriza străzile pline de gunoaie ochi canibali mângâiau pofticioși glezna ta friabilă bisturiul taie în beznă vremurile ard mocnit a vinovății oarbe au topit cântecul cocoșilor de sticlă mâna magicianului e goală privirea şi-a schimbat centrul de greutate arginţii ți-au luat prizoniere visele casa ta s-a umplut de apă colţul lunii s-a topit eroii poveștilor s-au înecat într-un iris sterilizat de albastru doar pecetea plăților fierbinţi mai ţin la suprafaţa lavei un pătrat de pleoapă numărătoarea celor treizeci de obuze gata să explodeze epiderma solzoasă a cetății bula ta de veșnicie încă ți se pare o glumă căderea e topoganul morții alunecarea acceptată în afara ta eliberarea în spaimă alienarea perfectă în șotronul oligofren inima e piatra care s-aruncă tu nu ai semnătură în culise idoli cu picioare de lut fac pariuri de la cine cui primul când vor începe să explodeze burţile suferinzilor de bulimie doar tu îl vei striga pe dumnezeu la răscrucea arterelor tale abisul își va întoarce talgere ecouri intră pe sens interzis
sâmbătă, 31 mai 2025