Dă-mi chipul tău

Dă-mi chipul tău să-l prind într-o icoană
Să-mi lumineze calea și drumul spre zenit,
Să-mi fie mângâiere privirea-ți diafană
Să fiu eu, trubadurul, mereu îndrăgostit.

Dă-mi chipul tău un chip pictat de îngeri
Să-l prind cunună-n stelele de-argint,
Să-mi ștergi nefericirea și-a lacrimilor plângeri
Din sufletu-mi rănit să-ncep să te alint.

Dă-mi chipul tău ce-i rază din Luceafăr
Să-mi domolești fiorul și doru-nfierbântat,
Să oglindești în tine ca florile de nufăr
Iubirea să rămână amarul prea gustat.