Dă-mi sărutul unei seri

- Eu vreau surâsu-ți bizantin
Să-mi fie veșnic antidot
Și crede-mă nu-s cabotin
Nici n-am să-ți scriu ca un bigot.

Aș vrea să-ți fiu un templier,
O pavăză pentru furtuni,
Din versul meu pot să-ți ofer
Aripi să împletești cununi.

În suflet pârguiesc plăceri
Din valuri ce se sparg de stânci,
Tu dă-mi sărutul unei seri
Și n-o să ai de ce să plângi.

- Nimic din tot ce-am împărţit
Nu ne-a legat precum acel
Sărut de foc nepreţuit,
Eternitatea-ntr-un inel

O port şi azi ca-n prima zi
Pe mâna stângă, ca pe-un cult,
Şi nu ţi-am spus crezând că ştii
Că noi ne-am cunoscut demult

Pe pragul altui început
Având un singur adevăr
Dulceaţa primului sărut
Şi martori florile de măr.

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif