Două lebede frumoase, elegante, graţioase, una albă, alta neagră, patinau pe Balta Albă. Isteţe şi jucăuşe, cochete – chip de păpuşe, delicate şi gingaşe, la glume erau părtaşe. S-au plăcut instantaneu, când la şcoală s-au văzut, ochii cu priviri poznaşe multe victime au făcut. Deşi puţin diferite, erau suflete pereche, şezând în aceeaşi bancă, se distrau discrete. Se-nvârteau în piruete, râdeau de cădeau pe spate, şi îşi povesteau succesul repurtat pe înserate. Fiecare, viitorul și-a clădit în felul său, şi-au rămas bune amice, ceea ce nu vezi mereu. În zile de sărbătoare şi-n concedii, când se poate, îşi petrec vremea-mpreună îndrugând „verzi şi uscate”. Ce frumoasă este viaţa, când iubirea te răsfaţă şi-ţi roiesc în jur prieteni, în feeric dans pe gheaţă. Un spectacol de magie dansul lebedelor pare, soţii le privesc cu patos, plini de încântare. Mândri-s de norocul lor, frumoase copile… au ştiut pe cin-s-aleagă, fie-le de bine!
joi, 19 iunie 2025