Porumbelul alb al nopții Străpunge întunecatul cer, Îndreptându-se Spre necunoscut, Și acoperă înaltul dans Al bravilor copaci Cu stelele îmbrăcate-n mister. Luna cântă din vioară, Și-mpresoară făpturile nopții Cu muzica de cristal, Ce se preschimbă-n raze dulci Și mângâitoare. Valsul tinereții a început... Mișcări line și stângace, Ciocniri între perechi, Mersul pe sub crengi al stelelor- Totul este într-o armonie perfectă. Însă... Fara a-și da seama, Zorii zilei au apărut Și dansul nopții s-a sfârșit. Porumbelul argintiu s-a întors Cu aripile plăpânde, Și cu glas tainic a vestit Că noi, copaci și stele, Vom răzbi in atatea zile și nopți Câte dansuri de cristal Am jucat în această seară de diamant.
sâmbătă, 31 mai 2025