dar nu mai sunt
sâmbătă, 31 mai 2025
mi-am lăsat mintea să zboare 
fără trupul înțepenit
în pământul genezei 
Dumnezeu stă la sfat cu Einstein 
despre viermele care 
îmi roade fructul din piept 
le vorbesc despre
spitalul unde 
a suferit bunica
si brațul care a susținut-o 
când si-a dat ultima suflare 
ei îmi arată o cruce 
o eprubetă 
de completat 
câteva formulare
lângă mine pe coridor 
o mare de oameni 
în asteptare se-agită 
uite-l pe Nietzsche
îmi sopteste usor
monstrul din pipă 
mulţimea pare redusă 
la o tacere ca de mormânt 
eu 
cuprins de mânie mă caut

dar nu mai sunt