E iulie și zmeura s-a copt, Arbuștii, chiar de-nțeapă, îi suport Pentru parfumul ce îl simt în jur, Pentru bobițele ce au contur De mici bijuterii ce-s îmbinate În rubinii fructe drept nestemate! Aroma zmeurii o simt în gură, Dorința de-a gusta e așa de pură Că mâinile amândouă se grăbesc Să strângă fructele ce le doresc! Gustul cel acru dar și aromat, Mirosul cel plăcut, neconfundat Al zmeurii zemoase, mă alintă Cu tinerețea veșnic tăinuită În fiecare boabă rubinie Ce-i dată de natură să învie A simțurilor coarde ce vibrează... e darul care-încet se savurează!
sâmbătă, 31 mai 2025