M-am îmbrăcat în tainica Vrajă a nopții, Mi-am despletit norii Ce-mi curgeau răzleți Pe umeri, I-am pieptănat cu razele Luceafărului Abia trezit, Mi-am așezat cerul Ornat cu stele Drept pălărie, Mi-am luat bastonul De zefir, Am pictat curcubeie Pe obrajii mării, Am adunat câteva buchete De constelații, Le-am oferit cadou Lunii, Cerându-i îngăduință, Să pot dărui Clipe de fericire ! Îndemnat să nu mai risipesc Visele în zadar, Din astre rătăcite, Am făurit iute un colan Pe care l-am așezat Pe fruntea lui „Pegas”, Înhămat la Carul cel mai Mare Și am pornit degrabă, Poposind la fereastra Sufletului ei, Unde încă mai suspină De îndelungată așteptare Iubirea ! Am sărutat-o, Șoptindu-i fără încetare Dragoste !
sâmbătă, 31 mai 2025