De ce doar munţilor te-arăţi, Înalți, puternici și virgini, De unde pământul e absent? Ţi-ai masca sânii alpini, C-o nea trecândă prin curent? tu florile îţi ţese, polenul să și-l verse, şi-o rochie, fă-ţi! Și te-oi ruga, n-uita poeții, Ce sunt oțeliți de streche, Căci ei de viață i-află vieții, Cu-a lor vorbă la ureche! Du-te de-i mai vizitează, Tradu-le hieroglifa fericirii, Și a lor ce e, le-napoiază, Din nevoia amintirii. De ce pe-a lacului învelitoare, Unde, în centru-i te bronzezi, Nu-ntinzi un pod din dâra lunii, Inimi să le minunezi? pe el s-ar duce şi-ar veni, soartă să le fii, muritori şi muritoare...
sâmbătă, 31 mai 2025