DE CE MĂ CERŢI? De ce mă cerţi şi spui că am greşit Când ne-am iubit la cumpăna luminii? Eram acolo eu şi heruvimii Iar heruvimul TU mi-ai fost sortit. Să lupt cu soarta nici nu m-am gândit. E raiul locul unde suntem noi Şi amândoi ne contopim în vers Nu-i veşnicie, nu e univers Ca părul tău cu gust de caprifoi. Suntem excepţia unu egal doi. Şi ritm cu ritm, silabă cu silabă În grabă ne cuprindem în cuvânt. Mi-e trupul tău şi locul drag şi sfânt, Căci unduiri de literă arabă Mă fac să mă întorc cât mai degrabă. Lumina mea cuantic ondulată Din ochii tăi o sorb cu însetare Când văd lumina totu-i desfătare Şi nu prea ştiu ce pot să-ţi dau răsplată Accepţi iubirea-n viaţă adunată?