"De ce nu vii de pe carari straine sa-Mi cazi la piept ca un copil iertat? Eu n-am fugit, cind numai pentru tine, ca Isaac am fost pe rug urcat. Mai mult de-atit, ce jertfa de iubire? Si cui i-ar da mai mult de-atit prin gind: Un fiu pierdut si rida in nestire si-un Dumnezeu sa cheme lacrimind?... De ce nu vii cit inca sunt aproape? De ce te-ascunzi cit inca te mai chem? De ce nu simti lumina Mea pe pleoape si Harul Meu, in ceasul tau suprem? De ce nu vrei si fii cu Mine-n slava, sa colindam alaturi ceru-ntreg? Din flori de Rai, din vesnica dumbrava, cu mina Mea cununa sa-ti aleg! De ce nu vii tu, sufet nehotarnic, cit inca pot Mintuitor sa-ti fiu? Cind vei striga, va fi atunci zadarnic, vei plinge-amar, dar poate prea tirziu! Mai mult de-atit, ce jertfa de iubire? si cui i-ar da mai mult de-atit prin gind: Un fiu pierdut si rida in nestire si-un Dumnezeu sa cheme lacrimind?"
sâmbătă, 19 aprilie 2025