De modă veche

- Întind o mână după minutar,
Se-neacă orologiu în snobism,
Eu sunt de modă veche, din pahar
Vreau să te gust, mă lepăd de sofism

Și mă transform iubito în stihar,
Chiar dacă-s acuzat de nihilism
Prefer să fiu un trubadur ștrengar
Decât modern, bolnav de daltonism.

Când am ieșit din comă, din coșmar
Și versuri încărcate de sadism,
Am regăsit la sânul tău un har
Și-am înflorit pe plajă, la nudism.

- Mi-aduc aminte-o zi de început,
Însăilam în joacă primul vis
Şi-o veșnicie-ntreagă-ntr-un minut
S-a depănat sau poate era scris

În cartea vieţii să ne întâlnim
La marginea speranţei, doi proscrişi
Ce caută asiduu sinonim
Iubirii lor sau albatroşi ucişi

De-atâta nepăsare şi cinism.
Dă-mi mâna şi-ţi promit să te urmez
Prin timpuri noi şi-apoi prin simbolism
Că eu ador, iubite, să visez.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif