De ne-am naște-a doua oară! ... Cum să-ți spun cât te iubesc, așa cum ești, atât cât pot, când tu-mi împletești povești și în viața mea ești tot? ... Vezi cum iubito, norii curg în ploaie rece și ușoară, de nici n-ai crede că în burg este-o zi de primăvară? ... Hai să așteptăm iubito, ca ploaia asta să-nceteze și floarea albă de salcâm, să poată să eclozeze! ... Că vedem cu ochii noștri natura, ce-abia renaște pe-altarul tainei Învierii, pregătind Sfintele Paște! .... Vom vedea cum de pe dealuri vor curge valuri de smaralde, cum pădurile-și scot frunza și-n lumină-or să se scalde. Și vom vedea deasupra noastră lebede trecând în zbor, foșnind din aripi precum vântul care mângâie un nor! ... Și vom deschide larg fereastra către-al primăverii drum, să intre în casa noastră miros de floare de salcâm! ... Cum să-ți spun cât te iubesc, așa cum ești, atât cât pot, când tu-mi împletești povești și în viața mea ești tot? ... O, dacă-am putea iubito, de ne-am naște-a doua oară, tu mi-ai fi floare de cais, iar eu ți-aș fi o primăvară!