DUNIA PĂLĂNGEANU: DE TOAMNĂ bobul de strugure mai păstrează în chilia-i luminoasă amintirile verii până când va adăsta susurând blând în căni de lut viscolite de nerăbdare pe când noaptea își va înfige stiletul subţire în perdeaua foşnind stins de povara stelelor aprinse.