Detest în tot acel trecut, ce doar c-un aer vag la mine se abate, faptul că-mi face dureros de cunoscut izvorul de incoerență-n viitoare acte. Detest în tot acel trecut ce nu îmi dă la timp târcoale c-arată cum ce-mi pare-n general știut, ar merita, c-un semn de întrebare, adus la forme mai normale. Detest în tot acel trecut de scrum ce îmi confirmă cât de des, memoria, mi-e decimată, c-anticipând imaginea din viitor a ceea ce-s acum n-o văd decât de-un gol imens marcată. Detest în tot acel trecut ce mi te ține-n așa chip captivă că îmi promite prezentul străbătut, mai mereu, de disperare efectivă.