Întind o mână către tine... Luceafăr drag al nopții mele! Te chem, dar mi te frângi în mine Ca o fantasmă între stele. Trecut-au ani și vor mai trece Cât pe pământ va ține firea, Iar tu din cer, la fel de rece Mă vei chema, doar cu privirea. Eu voi căta să-mi stâmpăr tremur Ce mă îngheață în suspinuri Deși aud parcă un murmur Și inima se zbate-n chinuri. Tu printre plopii rămași singuri Mă vei chema seară de seară Să ne îmbrățișăm în friguri Ce ard în liniștea bizară. Eu voi privi din nemurirea Ce-n brațe triste mă cuprinde Și îți voi aștepta venirea Din ale tale zări arzânde. Tu nori vei pune pe-ai mei umeri, Dar frământarea gurii mele Nicicând nu vei putea s-o stâmperi! Luceafăr drag al nopții mele!
sâmbătă, 31 mai 2025