De-atâtea ori ai stat plângând În ceas de neputinţă... Şi-n mijlociri prin Duhul Sfânt Cereai cu lacrimi, suspinând, O sfântă biruinţă! De-atâtea ori când ai căzut Sub cruce, sub povară, Isus, Prieten nevăzut Ţi-a dat puteri când ai cerut, Şi-n suflet, primăvară! De-atâtea ori, plângând ai spus: "Mi-e greu să urc Părinte... De spinii răi eu sunt străpuns, Pe calea care duce-n sus N-am lacrimi nici cuvinte!" "De preţ eşti înaintea Mea... La Golgota, priveşte! Oricât ar fi crucea de grea Nicicând nu te lăsa de ea, Când cerul te iubeşte! Acolo sunt doar mângâieri Şi primăveri cu soare Chiar dacă suferi în tăceri Şi dor aşa de mult, dureri: Dar toate-s trecătoare! Eu sunt cu tine-n văi adânci Şi pe-nălţimi de Stâncă! Sunt lângă tine chiar şi-atunci Când eşti descurajat şi plângi, Să-ţi şterg lacrim-adâncă... De-atâtea ori ai stat plângând În ceasul neputinţei, Curând tu vei zbura.. curând Ca-n stol de porumbei.. cântând Spre locul porumbiţei!"