De-ai fi venit c-o floare şi-n ochi m-ai fi privit, ai fi văzut ce-n viaţă nicicând nu ai gândit. Dar te-ai adus pe tine pierdut în amintiri, legat pentru vecie de fostele iubiri. Când te-am văzut, desigur, am fost dezamăgită că vocea-ţi fremătândă ţi-era nepotrivită. M-ai căutat gândind că eu te voi alege, dar în această lume avem o simplă lege. N-am vrut viaţa-mi simplă să mi-o complic… cu tine n-aş avea libertate, m-aş păcăli pe mine. Mi-ar fi plăcut să spui “Astăzi, de ziua mea, doresc să-ţi ofer ţie clipe din viaţa mea!” Dar vezi, te-ai mulţumit doar cu a mea urare şi ai omis, băiete… ce tristă întâmplare. Oricum, în lumea asta nu-i simplu să trăieşti alături de persoana pe care o-ndrăgeşti. Şi ce să-ţi spun? M-am lămurit pe mine, ce-mi trebuie în viaţă ca să îmi fie bine. O umbră de iubire când mi-este cald la soare, o flacără să ardă omătul din cărare...
sâmbătă, 31 mai 2025