Să nu m-ademeneşti cu vinul Şi cu aroma de gutui, Cât eşti de mândră, de bogată Te rog frumos să nu-mi mai spui… Să nu-mi mai aminteşti de plânsul Şi cântul trist de chirieci, Eu ştiu prea bine că pustiul Rămâne-n urma ta când pleci. Să nu mi te aşterni în cale Cu frunze galbene şi moi, Căci nu mă minţi, după o vreme Aduci doar burniţe şi ploi. Degeaba baţi la uşă, toamnă, Cu stropii tăi mărunţi şi reci, De pragul casei nu te las, Nu mi te las curând să treci.
Similar
