Voi cei cocoțați în castele Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ? Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând? De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis! Mai știți despre neam, despre țară Și despre-ale noastre nevoi? Ori gândul vă zboară pe-afară Și nu aveți timp pentru noi! Când ochii se pleacă-n țărână Și-n sate-au rămas numai câini, Voi legea o faceți stăpână, Dar totul ajunge-n ruini! Doar când vă expiră mandatul Mai treceți prin satul uitat Din nou să-i promiteți asfaltul Ori poate un pod amputat! Ați dat ale noastre odoare Lăsate de-ai noștri străbuni, Ați dat și pământul din mare În urmă lăsând doar tăciuni! Vă faceți averi colosale, Salarii și pensii de top… Noi, tot cu picioarele goale Privim doar la mărfuri de shop! Cu legile voastre nedrepte, Cu ochi de strigoi și hapsâni, Cu mințile voastre deștepte Mai puneți un bir pe bătrâni. Mai scoateți o nouă programă, Dar fără istorie-n școli Că nimeni nu face vreo dramă Când mintea e plină de boli! Promiteți că faceți spitale Dotate la fel ca-n vecini, Dar bolile voastre mintale Ne vând chiar și morți la străini! Mai dați-vă jos din palate Păzite de vajnici buldogi! Deși vă purtați la cravate, Nu sunteți decât demagogi! Uitați că ulciorul se sfarmă Și nu e de nici un folos?! O clipă-i de-ajuns să adoarmă, Iar voi vă treziți colo jos! O șansă mai dați omenirii Și celor săraci și desculți! Dați țării mândria plinirii Și nu doar corupți și inculți!
sâmbătă, 31 mai 2025