Depărtarea are gust amar

- Azi voi pleca spre alte destinații
Cu nostalgii și doruri în rucsac,
De când nu te-am văzut s-a scurs un veac
Sau poate chiar mai multe generații

Și mă gândesc că voi opri o clipă
La poarta ta cu iz medieval,
Să construim din cioburi de cristal
Și din secunde-albastre o aripă

Că trece timpu-ncet iar depărtarea
E tot mai grea și fără de hotar,
Pelin şi miere, dulce şi amar,
Dar beau mereu mai însetat licoarea.

- Tu n-ai ajuns, iubite, însă dorul
Umblă prin burg, bezmetic, pe alei,
Vor înflori-n curând şi primii tei,
Lui cireşar aş vrea să-i cer favorul

Să-mi împlinească o dorinţă veche,
Aici, sub filigranele de fier,
Să-mi fi o veşnicie prizonier
Sau de mai crezi în suflete pereche,

De bună voie, vino, când cetatea
‘Şi-apleacă tâmpla grea sub înserări,
Că vom învinge timp şi depărtări
Şi ne vor confunda identitatea.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif