Descânt de vară

- Plouă tentant cu fulgi de ciocolată
Şi vara poartă-n păr privighetori,
Dar soarele-i rebel şi câteodată
Spre asfinţit alunecă prin flori

Vrea să-și ascundă fața-n părul moale
Ce-ţi cade peste sânii mici şi goi,
Când stăm întinşi pe iarbă şi petale
Din pomul vieţii ning peste-amândoi.

Descântă, tu, iubita mea, Cibinul
Sub razele apusului, târzii,
Şi dă-mi să gust otravă din rubinul
Buzelor tale chiar de voi muri.

- Extremele acestei veri mă-ndeamnă
Să cântăresc minutele ce trec
Cum trec ţipând cocorii către toamnă
Şi doar în gând mă-ncumet să-i petrec.

Opreşte timpu-n palmele închise,
Leagă-l la ochi cu iederă şi hai
Departe, în poiana cu narcise,
Iar când vei vrea să pleci, să-ţi spun: mai stai,

Să înşeuăm la Carul Mare luna
Şi să străbatem ceruri, rând pe rând,
Urmând cocori, că mie mi-e totuna,
Şi cred că toamna vine prea curând.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif