Despre citit

Mǎ dedau cu ȋndȃrjire uneori
Unui obicei ce pare prea hulit,
Cum ar fi acela-n care un citit
Mǎ apucǎ de din searǎ pȃnǎ-n zori.

Şi citesc cu-nflǎcǎrare deseori
Cǎ mǎ uit fǎrǎ mȃncare-nghesuit
Ȋntr-un colţ uitat de lume, pǎrǎsit
Pȃnǎ şi de şoarecii neprimitori.

Sminteala asta pune stǎpȃnire
Pe-ntreagǎ fiinţa mea firavǎ
Vȃnzȃndu-mi ȋntreg avutul pentru ea.

Spuneţi şi voi acu de nu e gravǎ
Purtarea asta oarbǎ, peste fire,
Ca o iubire ce-mi face viaţa grea.