Despre noapte îți cânt

Despre noapte îți cânt 

Despre noapte îți cânt și de zilele-albastre
Când prefac în cuvânt nemurirea din astre
Că eu pot  să-ți vorbesc de iubire și flori
Dar tu-mi lași în privire un parfum de fiori.

Astăzi prind de o  mână stele albe de dor
Într-o noapte în care ziua e ca un nor
Și ca zâna mă port, cerul curge-n abis
Stele vii mai răsar, din  izvorul deschis.

Ne privim insistent, ne iubim în derivă
Pe un drum bifurcat, eu eram ca o divă,
De-om mai fi sau de nu, vom avea de văzut
Dar tăcerea-i acu’ de un  roșu acut.

Dependent, delicat, alte file nescrise
Mă îmbată pios, cu miresme ucise, 
Dar eu strâng un parfum, nelumit, dar uitat,
Când culeg flori de drum, fiindcă tu, ai plecat.