- Nimic nu ne leagă pe noi, Nici firul acela subțire Din caierul tors cu iubire, Când noaptea cădea peste foi Sau poate ne leagă ceva, Blestemul acesta, străine, Ce tot mai aproape de tine M-aduce, mă smulge, mă vrea. Pe noi nu ne leagă nimic Și totuși, ne ține-mpreună Un vis, o dorința nebună De-a fi intangibili, un pic. - Nu știu ce ne leagă-ntr-atât, Dar zborul nu-i zbor fără tine, N-am aripi şi nu ştiu pe cine Să chem sub un cer mohorât. Nimic nu ne leagă, dar noi Nu rupem nici lanţul de care, În zilele-acestea impare, Ne ţinem cu teamă-amandoi. Sau poate ne leagă un vis, Blestemul iubirii ce-şi scrie Pe foi de nelinişti solie. Din Eden căzuți în abis Ne leagă mai mult decât ştiu, Emoţii ce-aleargă prin sânge, Peniţa de foc care plânge, Când tu îmi şopteşti că-i târziu. Liliana Trif & Ioan Grigoraș