“Poate că, într-adevăr, ochii femeii iubite sunt marginea lumii.” Grigore Vieru Din gând în gând deschid câte-o fereastră Şi-aştept lumina să se-ntoarcă iar Sperând că ştie drumul către mine… Din gând în gând mai spulber un hotar S-ajung acolo unde imposibil Mi s-a părut cândva c-aş poposi Şi să-mi promit că voi găsi curajul De-a traversa abisul… Oare ştii? Din gând în gând sărut obrajii clipei Şi-o rog să mai rămână pentru noi Pe o elipsă-n jurul altui soare, Planeta s-o întoarcă înapoi. Din gând în gând te-alung ca pe-o dilemă Să te găsesc în mine prea curând, Iubite, dificila mea problemă, Eu supravieţuiesc din gând în gând.