Din nou te pierd

Și-a mai căzut iarăși o frunză,
Iar amintiri se sting incet
De întuneric iar te rezemi,
În umbra fumului....
Din nou te pierd.

Un cântec de vioară tristă
Se așterne peste munți
Cu dulcea tain-a nopții
În gânduri reci și temeri mari
Din nou te pierd.

În călimări amesteci lacrimi
Și-n insomnii eu te zăresc,
Cum spre disperare tot te clatini;
În ochii tăi incerc să te privesc....
Din nou te pierd.

Oftezi adânc, suspini și pleci,
Te uiți în spate...
Pe nimeni nu găsești.
Te-ascunzi, dar nu mă părăsești,
În schimb te pierd și nu te mai găsesc.