Dintr-o dată – teiului lui Eminescu
sâmbătă, 31 mai 2025
Oare
Este soare
Peste floare
De cicoare?
Oare doare
Când mai moare?

Şi din boare
De răcoare,
Şi rumoare,
Şi splendoare,
Şi candoare,

Iese-un flutur
Şi mi-l scutur
Peste-un ţurţur
Din pridvorul casei mele,
Părăsit de rândunele.

Oare-n aur
De balaur
Şade-un faur
Cât un graur,
Pe tezaur?

Oare vine,
Cu mâini pline,
Pentru mâine
Şi poimâine,
O mireasmă,
O fantasmă,
O idee,
O femeie,
O atee – 
Alizee,

Pentru iarnă,
Să mă cearnă
Printr-o sită
Găurită,

Ce îmi scurge
Ochi ce plânge?

Şi din sânge,
Se restrânge,
Se răsfrânge,
Apoi unge
Şi înfrânge

Toţi copiii,
Morţii, viii,
Poate fiii
Coliliii,

Care-mi cer
Bani de fier,
Pentru fluier – 
Cânt de șuier,
Din păcate 
Fermecate,
Terminate,
Îngropate,
Stând pe spate,
Așteptând
Un mormânt
De pământ?

Poate cânt,
Poate-i vânt,

Poate-n mine toate sunt!

29 august 2016, Constanţa