Doina primului Amin de-acum mi-oi face codrul casă acoperiş cu frunză deasă perdele fie-mi numai norii şi muc de de lumânare zorii iar larmă fie ciripitul orlogiu însuşi infinitul cărarea mea să fie vântul şi numai foşnete cuvântul a Celui toate ştiutor şi gazdă când mi-o fi să mor cu privegheri de paparude pe năsălii de vreascuri ude şi un prohod de licurici frunze linţoliu şi furnici bocet boncăluit de cerbi iar lacrimi roua de prin ierbi când mă vor scrie în lumină copaci pe scoartă cu răşină şi-n veşnicia de senin şopţiţi-mi primul meu amin 03.10.2007 *** Doină [ultimul Amin] fă-mi Tu, Doamne, codrul casă 'coperiş cu frunză deasă voaluri fie-mi numai norii muc de de lumânare zorii larmă fie-mi ciripitul orlogiu, infinitul calea mea să fie vântul numai foşnete cuvântul Celui toate ştiutor gazdă când mi-o fi să mor privegheri de paparude năsălii de vreascuri ude un prohod de licurici şi linţoliu şi furnici bocet boncălit de cerbi lacrimi roua de prin ierbi când m-or scrie în lumină pomi pe scoarţă cu răşină 'n veşnicia de senin şoptiţi ultimul amin 02.02.2015 *** ovidiu oana-pârâu volumul DOINA, DORUL, DUMNEZEU, Editura CORESI, 2017
sâmbătă, 31 mai 2025