Au trecut ani, dar și acum Cu desăvârșire îmi lipsești, Mi-e dor de sufletul tău bun, De tot ce-ai fost și nu mai ești. Încă mi-e dor de râsul tău, De ochii și privirea ta, Doare tare și mi-e greu Să nu fi în preajma mea. Dar aș vrea să știi, oriunde-ai fi, Că eu nu te voi putea uita, Căci în mine va dăinui De-a pururi amintirea ta. Aprilie 2015, Mihail Simionescu