Dor de ducă

DOR DE DUCĂ

Dor de ducă,
pe o luncă,
care este încă,
verde, adică,
-oau !- feerică,
ce te farmecă
de apare și-o barcă,
și cântă și-o cucă,
o cocostârcă,
o bibilică,
o turturică,
și-o tilincă;
rătăcită în luncă,
pe covor de levănțică,
visez zănatică,
având puținică,
amăgire poetică,
și amor cu săgețică
ce vine nălucă,
în loc să se ducă;
dor de duminică, 
de viață sălbatică,
să fiu o păsăruică,
pe-o rămurică,
de  răchițică;
deși-s bătrânică,
am dor de ducă,
dar nu pe-o speluncă,
lâng-o lumânărică,
ce te mumifică,
nu încă!

Dor de duminică,
de-o visare feerică.

Iacă !

Alexandrina Spânu - SPERANȚE