Două mere într-un coș Unul galben, unul roș' Se-ntreceau în laude, Poate careva le-aude! “-Eu am tenu'-mbujorat, Soarele cel lăudat Mângâiere-ntreaga vară Mi-a dat pentru ast' comoară!” “-Tu crezi că nu am primit, De cu zori la asfințit, Raze calde? A fost darnic Soarele ce nu-i fățarnic! “ “-Da, da, cum să nu, surato... Pielea ta a sărutat-o Ploaia, vântul, mii de nori, De-aia n-ai 'n obraji bujori!” “-Ca să ne urmăm destinul, Cu savoarea și parfumul, Pielea netedă și forma, Culorii îi facem seama!” Merele –ar mai fi spus multe, Argumente-aducând sute În disputa frumuseții... Dar văzându-le, băieții Care se jucau prin casă S-au apropiat de masă Și cu pofta cea mai mare Le-au mâncat fără suflare! Tâlcul acestei povești Este, dacă nu-l ghicești, Că avem un scop cu toții Și plătim tributul vieții De-a fi unici cât trăim, Având același destin!
sâmbătă, 31 mai 2025