Mi-e ceru-ntunecat de mii de gânduri, Și munții mei,pe piscuri îl susțin Iar viitorul curge tandru ca un vin, Râvnit și negustat în mii de rânduri Nici ploi de liniști nu mai curg Să-mi spele trupul cel holtei E aerul prea greu în munții mei Și cântă sus,bătrânul Demiurg Ajuns la jumătatea scurtei vârste, Mă-ntreb în amintiri prezente: Mai sunt cu părul lung,studente, Sau tre’ să caut mii de verste? Și plec spre orizont nemărginit Pentru-a-mi găsi de drept pereche O fată,ca-n povestea veche Că prea din greu m-am ostenit!