Dunăre,Dunăre,ce rău îmi faci

Dunia Pălăngeanu:

Dunăre,Dunăre,ce rau îmi faci!

Dunăre,Dunăre,ce rău îmi faci,
ca pe-o iubită azi te dezmierd
privind nisipul în zori aţipit,
şi-ncă mi-e teamă c-am să te pierd.

Malul suspină cuprins de mirări,
cioturi de lemn trec parcă prin mine,
vreau să mă vindec sub pleoapa de cer,
sufletul striga…dar tot nu mi-e bine.

Stau şi aştept sub licăr de stele,
portul se stinge în umbre de maci,
calc pe covoare de reci galaxii…
Dunăre,Dunăre, ce rău îmi faci!