E greu de dus atâta durere, E greu de cărat așa o povară. Când îngerul morții tributul își cere, Curg lacrimi de plumb ce-ncep să ne doară. Regrete avem și fără de vrere Deschiderea aripii lui ne-nfioară. E greu de dus atâta durere, E greu de cărat așa o povară. De-am face o altă alegere Îngrijindu-ne sufletul, bunăoară Poate- am mai primi o mirungere, Nu ne-am mai teme de aripi de ceară. E greu de dus atâta durere...