E prea târziu de-acuma, nu mai are rost

E prea târziu de-acuma, nu mai are rost
...
O, tu, român, nu scoți o vorbă
Spre cei care ți-au luat roadele și plugul,
Iar pentru o ciosvârtă și o ciorbă
Tu pe grumaz îi lași să-ți pună jugul!
...
Ești vinovat române de crunta-ți nepăsare
Complice cu călăii prin tăcere,
Tu n-auzi plânsul țării care-ți moare,
Ești nepăsător când vezi că țara piere!
....
Mă înjuri de-ți spun să stai acasă,
Să nu te duci la vot că-i inutil.
De țara ta române, nici că-ți pasă,
Ei știu deja române, că tu ești imbecil!
...
E prea târziu de-acuma, nu mai are rost
Să te trezești române, dormi în continuare,
Că România noastră pas cu pas ne moare,
Numai tu române, rămâi același prost!