Azi vreau să sparg din nou a viţei venă, Să-mi plângă şoapta rubinie-n cupă, Suspinul boabei, dulce să erupă Turnând în suflet zvon de cantilenă. Ghitara în flamenco să se-avânte, Tiganca andalusă să ofteze, În ritm de castagnete să vibreze Şi roşu-i trandafir din păr, să cânte! Strivit de-a verii doua verzi poeme, Să torn în vena-mi vinul gros si negru, Căci mi-e pictat pe piept un car funebru Cu cai drapaţi şi albe crizanteme. Să beau până mă cheamă-n somn uitarea, Perdantul cal -semn!- botu-n palmă-mi pune, Copita-i a drum greu, bătând, sa sune Şi bronzul clopotelor spargă zarea! Ieşind, actor înfrânt pe-a vieţii scenă, Trei mariachi trişti veghindu-mi zborul, Privind la timpul ce îşi trage storul, Azi vreau să sparg din nou a viţei venă!...
sâmbătă, 31 mai 2025