Ecou de Martie Şi-a dezbrăcat iarna mantia-i albă de cleştar Şi-un alt peisaj, cu soare dulce, în strălucire, Înveseleşte sufletele, dând Domnului mărire, Pentru grija purtătoare, slăvindu-i al Său har. Şi ce scumpă şi iubită e primăvara-n revenire După o iarnă plină, şi promiţătoare la cântar, Când holdele-or fi strânse, şi puse în hambar Asigurând hrana, răsplată a muncii în trudire! În grija ocrotitoare, a Dumnezeului Preasfânt Aşa se trece timpul, al anilor număr marcând, Şi fiecare anotimp, ce încunună acest pământ Aduce bucurii cu el, şi sufletul îl simţi crescând; Privind la binecuvântări, îţi saltă inima în cânt... Să nu uiţi, primindu-le... de-a mulţumi oricând! Flavius Laurian Duverna
sâmbătă, 31 mai 2025