N-am pus azi-noapte pleoapă peste pleoapă, Am stat cu ochii ţintiţi în plafon Tot aşteptând ca ziua să înceapă. Cam pe la patru-am aţipit un pic, Dar m-a trezit un cucurigu ce Venea de la vecinul din balcon Din somnul meu nu s-a ales nimic. În week-end sunt şi pot să fac orice (Nu şi să dorm, dar asta se rezolvă). Şi-n timp ce noaptea-n ziuă se dizolvă, Mi-ndrept spre tine-al gândului radar Tu dormi, zâmbeşti prin somn şi n-ai habar, Că-mi fuse dor de tine noaptea-ntreagă, C-aş vrea să vin să-ţi spun cât mi-eşti de dragă. Ajuns în baie, deschid robinetul Şi scap, cu-o lamă nouă, de tuleie, Pe urmă îmi şterg faţa cu şervetul, Mă-mbrac curat şi dau să ies din casă, Când, brusc, îmi vine-n minte o idee: S-amân mai bine pentru mai încolo, Căci cine ştie ce-ar putea să iasă De te-oi trezi aşa, cu noaptea-n cap. N-aş vrea să dau de-altcineva acolo. (De gândul ăsta nu ştiu cum să scap). S-a întâmplat acum un an, în vară, Când am venit şi m-ai poftit afară Şi, lângă tine, necalificatul Rânjea ca prostul, arătându-mi patul Cu toată lenjeria răvăşită. Şi am plecat cu inima rănită Şi sufletul înecat în amar. Acum să te mai caut? Niciodată! Credeam că-mi eşti pe veci pierdută, dar N-am cum să pierd ce n-am avut vreodată.
sâmbătă, 31 mai 2025