Ei sunt aici!

Ei sunt aici!
…
Tocmai când citeam despre-a țării soartă,
M-a fulgerat un gând, parcă dintr-o dată:
...
Dacă-n fruntea țării, toți acești maeștri,
Care au pretenții de bani și de respect,
Nu cumva de fapt, sunt extratereștri
Și noi nu ținem cont exact de-acest aspect?!
…
Dacă noi greșim, văzând în ei melteni,
Sau imbecili cu școală, tembeli cretinoizi,
Iar ei, veniți din stele, aleși nepământeni,
Vor să civilizeze gloata de hominizi?!
…
Eu cred că așa este, că toți acești mutanți
Care ne onorează spunând că sunt români,
Sunt pentru țara noastră atât de importanți,
Că pentru ei nu suntem îndeajuns de buni!
…
Stau să mă întreb, cum s-a-ntâmplat oare,
De unde au venit, acești extratereștri,
Atât de speciali și-n șmecherii maeștri
Și unde-s ale lor castroane zburătoare?!
…
Noi îi mai criticăm, însă până la urmă,
Ei nu au nicio vină că sunt așa cum sunt,
Ci să le mulțumim că sunt pe-acest pământ
Și ne ridică neamul de la cireadă-n turmă!
...
Așa cum or fi ei, mai mari, poate mai mici
Să nu-i mai criticăm pe-acești aleși mutanți,
Chiar dacă-s vicioși, să fim mai toleranți
Și să ne bucurăm că azi, ei sunt aici!