Poetul-piatra care macină grâul Poeta-piatra peste care trece râul Poeții sunt pietrele care rămân Când El și Ea nu se fărâm(ă)... Atunci, acum-ei se asumă! Poetul este dur cu El, cu Ea! El este stânca care, chiar ar vrea Să fie măcinată-n timpul nesfârșit În care cu smereni-a cerșit: O critică, o laudă, o glumă... Poetul și poeta se macină-n idei Sunt pietre măcinate-nvântul iudei Care tulbură prin al lor cuvânt: Cam tot ce mișcă pe pământ, Până și-n praful care îi frământ(ă)... Emilian Oniciuc-02.10.2020
sâmbătă, 31 mai 2025