Din lac ieșind înaripată, Ea zboară liberă în voie, De hrană nu are nevoie, O zi fiindu-i viața toată. E-o zi de vară minunată, Plutește-n aer un fior De dragoste dogoritor, Sortitul când i se arată. Se-apropie de el îndată, Se înțeleg într-o clipită Și e atât de fericită Că tremură din aripi toată. Dar, vai, când fulgeră o dată Se sparge-n cer al ploii nor Ce spulberă iubirea lor Și plouă, plouă viața toată!