Prin verdele crud de la-nceputuri Se scaldă irizante aripi de fluturi Iar prin fereastra deschisă spre soare Adie mireasma-nfloririi necuprinsă-n visare. Îngerii împodobiţi în haină nouă Adună din luceferi boabe de rouă Şi răstoarnă din policandrele cereşti Miruri cu arome de crini dumnezeieşti. În mai, se mută tot raiul în grădină, Flori de bujori se zbuciumă-n lumină Şi-n nopţile cu grele insomnii Se leagănă luna-n cununi de iasomii. Sorocul salcâmilor cu legi nescrise Gustă înflorirea ce tributează vise Iar hergheliile de fluturi neînvinşi Tropăie pe covoarele cu maci aprinşi. Iar noi, prin tufele cu flori de trandafiri, Buimaci ne rătăcim în negăsiri Şi alergăm prin viaţă ca nişte nebuni Spre a cunoaşte înflorirea altor lumi.