Toată ziua lumea-i cu ochii şi urechile pe mine să nu care cumva să sar gar dul condiţiei umane să nu care cumva să tac mai tare decât ceilalţi să nu care cumva una să nu care cumva cealaltă însă eu îmi văd liniştit de treabă în ferma mea de cuvinte şi fantome şi nu mă pot abţine şi noaptea-s fericit că-s român Costel Zăgan, Erezii second hand, 2014