Erezia râsului în doi peri

Satyricon Satyricon Satyricon To
tu-i demn de râs Dimineaţa la prânz
şi seara Căci noaptea te priveşti în o
glindă cu maximă ironie Iar tu mă der
bedeule Nu mă laşi în pace nici măcar
o secundă Taman aici în abisul somnu
lui De ce naiba mă tot împingi spre cer
Nu vezi că am mâinile bătătorite de flăcări
Şi în avanpremieră gura blocată de replicile
isterice ale morţii Ha-ha-ha

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II