ERO

ERO...tu mi-ai rămas în gând,
un nume incomplet de gară,
și uite, anii trec pe rând
pierduți în fumul de țigară,

în sunet surd, ecou postum
al căutărilor de-o viață.
Încremenit la cap de drum,
pe un peron aștept chitanță.

Izbit în plin de tot ce-i dur,
am strâns în mine-atăta ură
că nu mai pot nici să mai jur
bolnav de-atâta impostură.

M-am scufundat într-un ocean
de frământări interioare
și nimeni n-a știut ce am,
nici cât am plâns, nici cât mă doare.

Aștept acum pe un peron
ca vieții mele să-i dau nume.
Un Eros sună prea slavon,
mă-nclin lui Zero, și la lume!

Adina V.

27.11.2017