(Exper)tiză

- Ne-am petrecut o clipă pe-aleile-nserării
Cu paşi mărunţi, iubite, când cinici, când distanţi,
Am rătăcit degrabă penumbrele răbdării
Şi-am învăţat cu timpul că suntem ignoranţi.

Amestecând în joacă emoţii şi arsenic,
I-am invitat pe alţii să guste din pahar,
Înşelător păcatul din fructul cel edenic
Ameţitor de dulce şi dureros de-amar.

Azi ne privim cu teamă, nostalgici câteodată,
Ne suplinesc absenţa o Evă şi-un călău,
La marginile lumii mai stă crucificată
Iubirea mea ce poartă şi-acum numele tău.

- Ieri ne-am propus, iubito, să explorăm plăcerea
Cu pași mărunți sau repezi, cu litere de foc,
Când tumultoși ca lava, când îmbinând tăcerea
Cu alfabetul vieții lipsit de echivoc.

Am rătăcit prin Eden și-am străbătut Infernul,
Iubirea am gustat-o și-n piept am găzduit
O pasiune vie ce-mi penetrează sternul
Mai tandră ca romanța. Pe-o lamă de cuțit

Alunecăm prin vreme, tu mă petreci pe-aleea
Destinului ce pașii mi-i poartă amprentați
Într-o poveste-n care ești doar a mea, femeia
Care-mi descuie gândul cu ochii migdalați.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș