Extemporalul
luni, 4 august 2025
La școala vieții suntem toți elevi
și clasele le absolvim cu brio
cu lauri, indolență sau gâlcevi
ne pregătim cu toții de adio.

Dar înainte de-a păși morbizi
hotarele ce încă-s nevăzute,
Ne adunăm umili și suferinzi
în banca unei școli neauzite.

Un ultim rând vom mai avea de scris
ca să răspundem la o întrebare,
Putem cita din propriul manuscris:
Ce este Viața și a ei valoare?

M-așez umil, bătrân și corporal
în banca doritoare de cerneală
ca să înfrunt acest extemporal
ce mi l-a dat destinul din greșeală.

Ce este viața? Ce-aș avea de spus?
Voi pune-n vers fără nicio ranchiună
acea părere fără de recurs
că Viața este, simplu, o minciună!

Ne naștem cu un bocet în plămâni
Și vă strigăm c-am fost extrași din VIAȚĂ
Spre a muri, ori tineri, ori bătrâni,
pe-acest tărâm, ades scăldat în ceață.

Urmăm, prin ani, fatidici ”lăutari”,
Bolnavi suntem de muzicologie,
Fără să știm rămânem tributari
la Liniștea ce ne-ar fi dat Magie.

Pășim pe dealuri, piscuri sau prin văi
și le dorim scăldate în lumină,
Dar la final a’ morții zurgălăi
ne-anunță că am fost în carantină.

Că dreptul de-a trăi cum ne dorim
e-o boală renegată de tratate
și, neștiind, cu toții suferim
de-un tratament golit de calitate.

Că am avut în noi un parazit
de-a prinde-n gând cunoașterea deplină,
că vom putea cuprinde, compozit,
hotare nepătrunse de lumină.

Cum toate le privim curtenitor
Ea, Viața, ne îndemnă la păcate
să ne urmăm avântul râvnitor
spre a atinge visuri înfocate.

Dar ne omite în al ei îndemn
sămânța Adevărului ce-l știe
și nu ne scrie în al ei consemn
cum să găsim dorita veșnicie.

La schimb ne dă firave bunătăți:
Averi și funcții pline-n simplitate,
Dar nu ne spune că în libertăți
vom sărăci pierzând din demnitate.

Atunci când te aduni în al tău loc
Familia să-ți fie coperișul,
Părinții ți-i va pierde la taroc,
să-ți fie mult mai aspru povârnișul.

Încălecăm pe murgi fără avânt
ce n-or mânca nicicum, nicicând jăratic,
Ne minte prin al ei intern descânt
că vom atinge visul nebunatic.

Aceasta-i Viața... plină de minciuni,
Ea însăși e Minciuna fără margini
ce îți provoacă numai leziuni
ce-or sângera pe ale vieții pagini.