- Aş vrea să pun un strop de atropină În ochii soarelui ce-abia mijeşte, Pupilele scăldate în lumină Să poată străluci împărăteşte, Că anotimpul ăsta într-o doară Şi-a îmbrăcat petalele albastre Ori ne-a minţit că este primăvară Şi-n loc de flori ne-a dăruit dezastre, Dar mă gândesc că n-are relevanţă Ce anotimpuri trec peste planetă, Când noi iubind nu punem în balanţă Că vremea poate fi analfabetă. - E dificil, dar meteorologic Trecem bizar prin cele mai extreme Momente, ne somează analogic Planeta, însă eu de ce m-aş teme, Când ceru-n ochii tăi e tot albastru Şi niciodată nori n-o să-l umbrească, Din trupul meu sculptat în alabastru Imense flori de lotus o să crească În orice anotimp, de-ar fi să vină Apocalipse. Eu te-aştept deseară Să-mi urci ca seva dulce prin tulpină Şi să-nfruntăm o era glaciară. Ioan Grigoraș & Liliana Trif